Este unul dintre renumiţii dascăli ai Bistriţei. A văzut-o crescând sub ochii săi pe marea campioană Gabi Szabo.

Dumitru Popiţan este un cunoscut profesor de sport din Bistriţa care a predat la generaţii de elevi care au trecut pe băncile Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu". După cei peste 30 de ani la catedră s-a pensionat în 1989. De atunci a început să scrie şi mai multe versuri şi are acum peste 3000 de poezii. „Am început să public din timpul şcolii, însă cărţi de specialitate", spune dascălul. Acum are 27 de cărţi publicate, atât volume despre sport, cât şi de poezie. „Nici nu ştiam ce e baschetul" În copilărie îşi dorea să devină învăţător. Spune că, după război, apele erau destul de tulburi, iar meseria de dascăl însemna şi un venit sigur. „Părinţii din satul Nepos nu-şi putea permite să mă ţină la facultate. Norocul meu a fost că am avut bursă", povesteşte Dumitru Popiţan. Când a mers la liceu, prin anii 50, nu ştia ce e baschetul. Câţiva ani mai târziu a învăţat aproape totul despre acest sport, la facultate, mai bine-zis la Institutul de Educaţie Fizică şi Sport de la Bucureşti. Unul dintre profesorii săi de la şcoala pedagogică din Năsăud, actualul Colegiu Naţional George Coşbuc, l-a propus să dea examen la acel Institut. Acolo a învăţat mult şi foarte rar lipsea de la competiţiile sportive naţionale. După ce am terminat i s-a propus să rămână la Bucureşti şi să fie preşedintele Federaţiei Române de Oină, dar nu a vrut. S-a întors acasă. Dumitru Popiţan a obţinut, în acea perioadă, două premii I la Campionatele Naţionale de Oină. La Bistriţa, accidental La Bistriţa a venit prima dată, în 1958, chemat de nişte prieteni să arbitreze o competiţie. I s-a oferit un post de profesor de sport la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu" şi a acceptat. De atunci şi până în anul Revoluţiei a predat educaţie fizică. Acesta poveşteşte că versuri scria încă din l