Din 2008, când a fost interzisă cerşetoria în Elveţia, au fost aplicate peste 10.000 de amenzi, cuprinse între 130 şi 2.500 de franci, unui număr de aproximativ 200 de romi domiciliaţi în România, relatează luni site-ul swissinfo.ch, citat de Agerpres. Acum acest subiect revine în forţă în oraşele elveţiene. În pofida recunoaşterii drepturilor omului, Elveţia, la fel ca restul Europei, nu poate renunţa la vechile prejudecăţi. La Geneva are loc primul dintr-o serie lungă de procese de contestare a amenzilor trimise cerşetorilor romi ca urmare a interzicerii cerşetoriei
Între timp, la Lausanne, Partidul Liberal-Radical (dreapta) a depus o iniţiativă 'Stop cerşetoriei ca ocupaţie', pentru care a strâns 11.500 de semnături. Prin urmare, anul viitor, locuitorii din Lausanne se vor prezenta la urne pentru a valida sau nu această propunere de lege. În afară de Geneva, cerşetoria a fost interzisă şi în alte oraşe precum Freiburg, Neuchâtel, Basel, Zurich şi Lucerna. Măsura îi vizează mai ales pe romii veniţi din România.
Potrivit istoricului Jean-Pierre Tabin, această măsură de interzicere a cerşetorilor străini a fost aplicată periodic în Elveţia începând cu secolul al XVI-lea. 'În 1551, Dieta federală de la Baden a hotărât ca fiecare parohie să aibă grijă de săracii ei, iar ceilalţi, care sunt străini, să fie expulzaţi', precizează acesta. Această diferenţiere s-a menţinut, mai mult sau mai puţin, în pofida măsurilor şi politicilor sociale adoptate la sfârşitul secolului al XIX-lea.
De asemenea, transformarea spaţiului politic (deschiderea frontierelor Uniunii Europene pentru noile ţări membre, printre care şi România), readuce în actualitate o măsură la fel de veche ca şi justificările sale.
Iniţiatorii proiectului de lege din Lusanne spun că 'acest tip de cerşetorie nu are nimic în comun cu cerşetoria tradiţională; scopul ei este de a exploata se
