Comisia Europeană (CE) propune un pachet legislativ care stabileşte o protecţie mai mare şi sprijin sporit pentru victimele infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. Pentru că legislaţia diferă de la un stat la altul, Executivul Comunitar îşi propune prin acest demers să impună nişte standarde minime privind protecţia victimelor.
Pachetul legislativ a prins formă în condiţiile în care estimările arată că aproximativ 75 de milioane de persoane ,anual, pot fi victime ale infracţionalităţii în spaţiul comunitar.
Cu alte cuvinte, 15 la sută din populaţia Uniunii poate fi implicată în evenimente nedorite ce pot avea consecinţe fizice, emoţionale şi financiare devastatoare atâta pentru victime cât şi pentru familiile acestora.
Propunerile Comisiei Europene încearcă să le ofere acestora respect, protecţie, sprijin, compensaţii, despăgubiri şi acces la justiţie. Şi asta indiferent dacă vorbim despre victimele unui jaf, a unei tâlhării, spargeri prin efracţie, atac, viol, hărţuire, atac terorist sau trafic de persoane.
Nu au fost uitate nici victimele actelor de violenţă domestică. Acestea vor beneficia de efectele ordinelor de restricţie oriunde vor călători în spaţiul european, aceste documente urmând să fie recunoscute de fiecare stat membru pe baza unui regulament privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie de drept civil.
Pachetul legislativ trebuie analizat în continuare de Consiliu şi de Parlamentul European. Să mai spunem că pachetul legislativ pune accent şi pe importanţa obţinerii de despăgubiri, ca o recunoaştere a experienţei unei victime şi ca o compensaţie pentru traumele suferite.
Deşi în multe state astfel de măsuri există deja, tot Comisia Europeană a constatat că, în ţările care au cele mai bune practici în domeniu, doar 38% dintre victimele infracţiunilor grave care doresc sprijin îl şi primesc în
