Subiectul a acaparat într-atât presa din Româ­nia, încât un jurnal de ştiri în prime-time a început cu divorţul cuplului, iar prezenţa lui Irinel la Comisie a adus mai mulţi jurnalişti decât moţiunile de cenzură, ilustrând „jurnalismul de haită“, aşa cum l-a definit recent Raportul FreeEx asupra libertăţii presei în Româ­nia. Ce anume stimulează acest interes isteric al mass-media pentru un banal divorţ, fie şi între personaje mondene, repetat de alt cuplu al mahalalei mediatice, Oana şi Pepe? Majoritatea ar răspunde la întrebare arătând cu degetul spre public, care asta vrea, asta cere. Un sondaj IRES citat de Vasile Dâncu pe blogul său ar putea justifica opinia că lumea, sătulă de politică şi de viaţă, caută un refugiu în basme şi telenovele cu staruri locale din universul monden. Sondajul efectuat în perioada 16-18 martie 2011 pe un eşantion de 1.153 de persoane arată un interes mai mare al publicului pentru ştirile mondene faţă de ştirile politice. La întrebările despre evenimentele importante ale perioadei, 90% dintre intervievaţi ştiau despre divorţul Monica-Irinel şi doar 67% despre declaraţiile preşedintelui despre modificarea Constituţiei. Dezinteresul pentru subiectele „majore“, de „interes public“ este mai ridicat la tinerii sub 35 de ani, în special la cei cu studii medii şi gimnaziale.

Dar nu poate fi publicul unicul vinovat pentru degradarea conţinutului televizual, iar pretenţia că publicul asta vrea, asta cere este nesusţinută de studii mai ample, de analize comparative pe toate dimensiunile, aşa cum fac sistematic marile canale de televiziune americane sau din Europa. Jurnalistul are răspunderea sa în pierderea standardelor jurnalistice. Jurnaliştii părăsesc cu uşurinţă valorile profesionale, aşezând în locul relevanţei informaţiei, al importanţei şi al impactului unica funcţie a distracţiei, care generează infotainment continuu, cu tensiun