ANALIZĂ. Propunerea de soluţionare a conflictului israeliano-palestinian făcută de preşedintele SUA a reuşit să anime dezbaterile asupra unui război neglijat. Sursa: REUTERS

Barack Obama a insistat, recent, ca baza oricăror negocieri dintre israeliani şi palestinieni să fie soluţia a doua state cu graniţele existente în 1967, adică cele de dinainte de războIul de 6 zile, în urma căruia Israelul a obţinut Cisiordania şi Fâşia Gaza. Obama a propus, în fapt, rezolvarea conflictului pornind de la poate cea mai importantă chestiune în conflict, urmând ca din aceasta să decurgă soluţii pentru celelalte: întoarcerea refugiaţilor, problema proprietăţilor etc.

Este o strategie despre care, ani la rând, diverşi foşti negociatori americani au susţinut că nu este fezabilă, că mai întâi ar trebui rezolvate chestiunile mai mărute, ca eliminarea blocadelor, îmbunătăţirea traiului palestinienilor, pentru ca apoi, pas cu pas, să se ajungă la negocieri pe chestiunile "mari". Dar pentru administraţia Obama, care şi-a propus o altfel de prezenţă americană în Orientul Mijlociu, apariţia noului stat Palestina este esenţială pentru credibilitatea noii atitudini.

Nemulţumiri de ambele părţi

Aproape imediat, Israelul a respins ferm ideea graniţelor de la 1967, chiar şi dacă ar presupune, aşa cum a menţionat Obama, "schimburi de teritorii".

Între timp, deşi în opinia publică palestiniană şi arabă în general, a existat un suflu de satisfacţie, nu au lipsit nemulţumirile că Obama nu a elaborat mai mult pe tema refugiaţilor palestinieni. Asta în condiţiile în care, dincolo de discursul public în spaţiul arab, cauza palestiniană a pierdut sprijinul real din epoca panarabismului. Populaţiile locale, în special libanezii, s-au cam săturat de taberele de refugiaţi palestinene, devenite adevărate enclave, mici state în stat. Preşedintele ameri