Un scandal de la începutul anilor '90 ar putea opri numirea ministrului francez al Finanţelor în funcţia de director al Fondului Monetar Internaţional. „Afacerea Tapie" implică banca Crédit Lyonnais, pe un om de afaceri controversat - şi suma de 420 de milioane de euro plătită acestuia de către stat, la sugestia doamnei Lagarde.

O poveste veche, care de fapt părea să îşi fi găsit finalitatea, a devenit principalul obstacol în calea favoritei Europei la şefia FMI, Christine Lagarde. Povestea începe în 1993, când sclipitorul - cel puţin din punctul de vedere al imaginii publice auto-construite - om de afaceri Bernard Tapie, la acea vreme proprietarul companiei de echipament sportiv Adidas şi totodată preşedinte al clubului de fotbal Olympique Marseille, a cerut băncii Crédit Lyonnais să intermedieze vânzarea acţiunilor Adidas aflate în posesia sa. Banca s-a conformat, cumpărând ea însăşi prin intermediul unor firme-fantomă şi ale unor offshore-uri acţiunile lui Tapie - pe care şi le-a vândut la preţul minim cerut de acesta. Tapie a acţionat în judecată banca, însă nu a reuşit să primească câştig de cauză, procesul trecând prin mai multe instanţe. Între timp, Crédit Lyonnais a întâmpinat diverse dificultăţi, iar o mare parte a activelor băncii a ajuns în cele din urmă în posesia statului francez - care a devenit astfel o parte implicată în proces. În 1999, cazul a ajuns la ministrul de finanţe - care întâmplător era, la acea vreme, Dominique Strauss-Kahn, şi care a decis că statul, nu banca, este responsabil pentru daunele aduse lui Bernard Tapie. Până în 2007, procesul nu a fost încheiat - moment în care şi-a făcut apariţia pe scenă Christine Lagarde, la acea vreme proaspăt numit ministru de Finanţe. Lagarde a trimis cazul unei curţi de arbitraj, care a dat decizia finală în 2008; conform acesteia, statul francez urma să îi plătească lui Bernard Tapie suma de