"Recensamantul populatiei va furniza date despre societatea romaneasca pe care, 10 ani de aici inainte, se vor cladi toate politicile publice din Romania". Declaratia a fost facuta de sociologul Alfred Bulai, care a precizat miercuri, in cadrul unei conferinte de presa, ca publicul trebuie sa stie ca este in interesul sau sa raspunda corect la toate intrebarile. Pe de alta parte, vicepresedintele Asociatiei Secular-Umaniste (ASUR), Toma Patrascu, sustine ca datele stranse din celelalte recensaminte privind structura religioasa a populatiei nu sunt corecte.
Si la recensamantul care se va desfasura in perioada 22-31 octombrie, intrebarea referitoare la religie ("Carei religii considera persoana ca ii apartine?") "induce ideea ca cineva ar trebui sa aiba o optiune religioasa" si neglijeaza publicul ateu, avertizeaza Patrascu. Potrivit acestuia, obiectivul il reprezinta justificarea politicilor de finantare a cultelor, iar "Biserica Ortodoxa Romana este evident principala primitoare de fonduri".
Alexandru Toma Patrascu, vicepresedinte ASUR: Recensamantul 2002 a fost folosit pentru justificarea politicilor guvernamentale de finantare a cultelor religioase. BOR este evident principala primitoare de fonduri
Toma Patrascu Foto: Agerpres Potrivit datelor prezentate de Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR), rezultatele oficiale ale recensamantului din 1992 indica o proportie de 0,15% a celor care se declara atei sau nereligiosi. Un an mai tarziu, European Values Survey anunta ca proportia ateilor din Romania este de 11%. La recensamantul din 2002, datele arata ca 0,1% dintre persoane erau nereligioase sau/si atee, in timp ce European Values Survey din 1999 are ca rezultat 8,4% atei, iar World Values Survey (2005) - 4,5% atei.
"Atunci ne punem intrebarea: de unde aceste diferente? (...) Datele de la recensamantul din 2002
