Exportul de gaze naturale dinspre România spre Ungaria va fi posibil din punct de vedere tehnic cel mai devreme în 2-3 ani, deşi guvernul s-a angajat că va lua toate măsurile pentru ca producătorii locali să-şi poată vinde gazele şi pe alte pieţe până la finalul anului viitor, potrivit unui memorandum de înţelegere convenit de Executiv cu Comisia Europeană.

Angajamentul guvernului de a da drumul la exporturile de gaze naturale vine în contextul în care România este dependentă de importurile ruseşti, anul trecut 17% din consumul de 14 miliarde de metri cubi de gaze venind de la Gazprom. În primele luni ale acestui an importurile de gaze ruseşti au ajuns la un nivel record de aproape 40% din consum. Acest lucru s-a înregistrat în contextul în care, potrivit jucătorilor din piaţă, depozitele s-au golit în perioada în care mai multe industrii, cum este cea chimică, au fost alimentate numai cu gaze din producţia internă şi nu cu un coş format din importuri şi exporturi. Pe de altă parte însă, rezervele de gaze ale României mai ajung numai pentru încă 15 ani în ritmul actual de consum, moment din care importurile vor avea o pondere din ce în ce mai mare în consum, iar eventualele exporturi de gaze vor duce la epuizarea mult mai rapidă a rezervelor. Aceasta ar putea să fie un risc pentru securitatea energetică a României, având în vedere că la începutul anului 2008 Rusia a oprit gazele, iar ţările care nu au avut resurse interne ca Serbia sau Bulgaria au suferit mult mai mult decât România.

Miza cea mare a realizării acestor exporturi este mai ales pentru cei doi producători interni Petrom şi Romgaz. Cele două companii îşi vând gazele produse local la un preţ recomandat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care este de două ori mai mic comparativ cu cel al importurilor din Rusia. Deşi libertatea acestor companii de a exp