La summitul G8 de la Deauville se va discuta şi despre succesiunea lui Dominique Strauss-Kahn în fruntea Fondului Monetar Internaţional. Subiectul nu era prevăzut pe agendă, dar el s-a impus pe ordinea de zi după ce DSK a fost arestat şi acuzat de viol la New York.

Această afacere nu-i cade chiar foarte bine Franţei în acest moment întrucât "moravurile" clasei politice franceze au fost aspru criticate de presa anglo-saxonă, şi nu numai, în ultima săptămână. Ceea ce nu înseamnă că Franţa nu este în continuare ţara care ar putea păstra conducerea FMI-ului. Ministrul francez al economiei, doamna Christine Lagarde rămâne în poziţia de favorit în contextul acestei succesiuni. Ea şi-a depus de altfel în mod oficial candidatura pentru preluarea acestei funcţii şi totul va trebui tranşat până pe data de 10 iunie.

Decizie salutată de majoritatea clasei politice franceze, dar şi în străinătate.

Americanii sunt şi ei înclinaţi să creadă că numirea unei femei, mai ales a unei femei atât de competente în materie de economie, precum Christine Lagarde, ar fi un lucru bun. Washingtonul îl sprijină însă şi pe guvernatorul Băncii Centrale Mexicane, Augustin Carstens. Ministrul belgian al finanţelor, care s-a gândit la un moment dat să-şi propună propria candidatură, consideră şi el că doamna Christine Lagarde ar fi o "excelentă" soluţie. Ea mai este sprijinită de Londra, de Roma şi de Comisia Europeană.

Singura problemă cu care este confruntată doamna Christine Lagarde este perspectiva unei anchete judiciare în Franţa, întrucât a fost acuzată că ar fi privilegiat un fost patron, Bernard Tapie, într-un litigiu bancar. Socialiştii francezi, de exemplu, consideră drept un scandal faptul că Bernard Tapie a putut fi îndemnizat în contextul acestul litigiu cu 300 de milioane de euro din banii contribuabilului francez. "Atenţie, spune astăzi lidera socialistă