Grecia mai are bani doar până pe 18 iulie, şi dacă nu găseşte finanţare va intra în default. De măsurile pe care le vor lua până atunci FMI, UE şi BCE depinde viitorul zonei euro.

Grecia are o datorie publică de aproape 160% din PIB. Când o ţară care nu are control asupra monedei pe care o foloseşte, o datorie publică de acest nivel înseamnă o uriaşă problemă. Elenii au fost salvaţi de la faliment anul trecut, când troika FMI, UE şi BCE a pus la cale un plan de finanţare de 110 miliarde de euro – din care 45 miliarde eliberate imediat – în schimbul unor măsuri dure de austeritate şi a unei dobânzi anuale de 5%.

Din mai 2010 şi până acum, grecii nu au mai avut nevoie –şi nici nu ar fi putut – să se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale. Trezoreria şi-a mai completat veniturile cu împrumuturi de la băncile locale, care în schimbul banilor au primit bonduri, pe care le-au folosit la rândul lor drept colateral pentru finanţarea pe termen scurt de la Banca Centrală Europeană, lucru care le ajută să supravieţuiască.

Acordul FMI/UE prevedea ca Grecia să se împrumute de pe pieţele internaţionale începând cu anul viitor. Însă randamentele de pe piaţa secundară sunt uriaşe şi arată că ţara nu ar putea susţine asemenea împrumuturi. Astfel că fără bani de la investitorii privaţi, Grecia are nevoie de banii contribuabililor ţărilor din Eurozonă şi de cei de la FMI.

Arestarea lui Dominic Strauss-Khan şi vidul de putere de la fruntea FMI au împotmolit cumva tratativele dintre Fond, UE şi Grecia. FMI vrea o politică mai puţin dură faţă de Grecia, în timp ce UE, în special Germania, vrea ca măsurile de austeritate să se aplice strict şi ca grecii să facă sacrificii mai mari pentru a arăta că merită banii europenilor. Însă, atunci când discuţiile stagnează, pieţele financiare se agită şi agenţiile de rating reacţionează.

În urmă cu două săptăm