Peste două milioane de euro s-au cheltuit în judeţul Olt pentru implementarea de sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, însă în 2011 rezultatele sunt: 0 tone sticlă, 0 tone metal, 0 tone lemn, 0 tone deşeu biodegradabil.
Gropile de gunoi din judeţ sunt neconforme şi funcţionează cu derogări, iar administraţiile publice trebuie să micşoreze cu 25% cantitatea de deşeuri menajere colectate neselectiv raportat la cantitatea de gunoi care se colecta în 1995. Pentru fiecare tonă de gunoi menajer care depăşeşte maximul admis, costul este de 100 de lei, însă ameninţarea cu sancţiunile nu mai sperie pe nimeni. Ieri, reprezentanţii Comisariatului Judeţean de Mediu şi cei ai Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Olt au prezentat prefectului o situaţie din care reiese că milioanele de euro folosite din proiecte externe pentru implementarea sistemelor de colectare selectivă s-au dus pe apa sâmbetei. La Caracal, s-au cheltuit 631.543 de euro pentru 39 de puncte de colectare selectivă, la Corabia şi Izbiceni - 473.547 de euro pentru 130 de puncte de colectare, la Scorniceşti, Potcoava, Tătuleşti şi Optaşi-Măgura - 636.813 euro pentru 186 de puncte de colectare, iar la Slatina - 565.055 de euro pentru 68 de puncte de colectare selectivă, însă în primele luni ale acestui an s-au colectat 0 tone sticlă, 0 tone metale, 0 tone lemn. Pe ici, pe colo se colectează separat hârtia şi cartonul (aproximativ 25 tone/lună în tot judeţul) şi plasticul (aproximativ 18,2 tone/lună), însă rezultatele raportate cuprind şi munca funcţionarilor din instituţii, care, şi de frica şefilor pasibili de amenzi, se conformează şi strâng resturile selectiv.
„Avem colectare selectivă sau n-avem?!“, a insistat ieri prefectul să afle de la cei doi reprezentanţi de instituţii cu atribuţii de protejare a mediului. „Scriptic, da, faptic, mai greu“, a venit răspunsul lămuritor de la consilierul
