Filiala clujeană a Academiei are în patrimoniu câteva sute de incunabule, tipărituri care da-tea-ză de la începuturile artei tipografice. Biblioteca clujeană a Academiei a fost înfiinţată în 1950 şi conţine, pe lângă fondul curent de carte, şi o colecţie de manuscrise româneşti, slavone şi orientale, câteva sute de incunabule, precum şi scrieri vechi româneşti şi maghiare.

Incunabul de astronomie

Deşi în România nu a fost tipărit nici un incunabul, iar volumele de la noi din ţară au ajuns aici puţin după ce au fost tipărite, acest lucru reprezintă un avantaj datorită în-sem-nă-rilor ce au fost făcute din secolele XV şi până în prezent. Incunabulele abordau diverse domenii de la astro-no-mie la gramatică, teologie şi chiar filozofie. Oamenii religioşi citeau chiar şi cărţi de ştiinţă în acea perioadă. „Cărţile tipărite dinainte de 1501, cunoscute drept incuna-bule, au ajuns şi în România imediat după apariţia vo-lu-me-lor. O particularitate a fondului clujean este că acesta reprezintă o colecţie „istorică", adică cărţile nu sunt rezultatul unei achiziţii târzii, ci au intrat în Transilvania încă din secolele XV-XVI. E important pentru că s-a constituit o sursă extrem de valoroasă pentru istoria cărţii din Transilvania, deoarece au fost făcute însemnări timpurii pe aceste volume. Un umanist de origine română, după cum are numele latin Martin Haczius, avea în proprietate opera filozofică a lui Aristotel. Din colecţia noastră cel mai rar incunabul este cel de astronomie. Există, cred, sub 10 exemplare la nivel mondial", a declarat Bogdan Crăciun, şeful colecţiei speciale a instituţiei clujene.

Colecţionar cu dare de mână

Cartea a fost considerată un vehicul de cultură, un transport de ştiinţă între vestul şi estul Europei. Un alt rol important al incunabulelor este studiul posesorilor. Avem trei surse importante: fostul colegiu iezui