Deşi, în ultimii ani, zeci de invenţii româneşti au fost premiate la nivel european foarte puţine au devenit realitate. Un exemplu îl reprezintă dispozitivul Ralucăi van Staden, premiat cu Trofeul de aur la Salonul de la Geneva, şi care ar fi trebuit să depisteze cancerul într-un timp record. În luna aprilie 2010, românca Raluca-Ioana van Staden câştiga, în cadrul Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, Trofeul de Aur al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală pentru Cea Mai Bună Femeie Inventator. Distincţia i-a fost acordată pentru descoperirea unui "senzor care determină existenţa cancerului în corpul uman în mai puţin de 6 minute". A urmat, la Bucureşti, o puternică mediatizare a acestei reuşite care le-a insuflat oamenilor speranţa că una dintre cele mai necruţătoare boli – cancerul – ar putea fi depistată într-o fază incipientă. Opt luni de teste, niciun rezultat La puţină vreme după momentele de euforie de la Geneva, preşedinte MB Telecom, Mircea Tudor, spunea în mass-media că – pe baza invenţiei doamnei van Staden – compania sa va produce aparatul care va putea detecta cancerul. La peste un an de la aceste declaraţii, Mircea Tudor spune că s-a înşelat şi că aparatul nu poate funcţiona decât într-un mediu ideal. “După opt luni de teste la care au lucrat patru specialişti din echipe interdisciplinare şi o investiţie de mai multe zeci de mii de euro am constat o instabilitate ridicată a senzorului care ar fi trebuit să depisteze cancerul în şase minute şi, astfel, nu am putut dezvolta un produs comercial. Punerea pe piaţă a unui produs implică o responsabilitatea foarte mare mai ales în domeniul medical. La nivel de laborator, unde poţi crea condiţii ideale, rezultatele sunt în regulă, dar scos din laborator şi dus într-un mediu agresiv, senzorul nu mai oferă rezultatele dorite de cercetători.Adică, numai are capacitatea de a determi