Ministrul de Finanţe al Franţei, Christine Lagarde, şi-a anunţat miercuri candidatura pentru postul de director al Fondului Monetar Internaţional - iar succesul demersului său este aproape sigur, după ce Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia şi-au exprimat susţinerea pentru Lagarde. Statele Unite nu s-au pronunţat încă, însă cel mai probabil se vor ralia la poziţia europeană.

Lipsa de unitate a ţărilor BRICS se poate dovedi un avantaj pentru Lagarde; astfel, deşi reprezentanţii Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei şi Africii de Sud la FMI au cerut marţi într-o scrisoare deschisă încetarea automatismului prin care Europa numeşte directorul organizaţiei, ele nu au putut cădea de acord asupra unui candidat comun. Africa de Sud susţine candidatura fostului ministru al Finanţelor, Trevor Manuel, iar Rusia l-ar putea propune pe Grigori Marchenko, directorul Băncii Centrale a Kazahstanului. China, pe de altă parte, ar putea să voteze totuşi pentru Christine Lagarde, conform declaraţiei unui purtător de cuvânt al guvernului francez, iar oficiali brazilieni au declarat, sub acoperirea anonimatului, că şi ţara lor o va susţine pe franţuzoaică.

O posibilitate vehiculată de oficialii brazilieni ar fi şi ca statele BRICS să accepte numirea lui Lagarde în schimbul promisiunii Europei şi Statelor Unite ca, după expirarea mandatului acesteia, să fie schimbate regulile - ceea ce ar însemna terminarea monopolului european asupra postului de conducere a instituţiei; de asemenea, Brazilia va cere ca ţările emergente să primească un număr mai mare de voturi la FMI.

Totuşi, Christine Lagarde nu va fi singura candidată la conducerea FMI; directorul Băncii Centrale a Mexicului, Agustin Carstens, şi-a anunţat luni candidatura, şi a avut „conversaţii" cu oficiali din Statele Unite. În cazul în care Christine Lagarde se va împiedica în mod neaşteptat de scandalul legat de