Prezent la Durău, ieri, la Simpozionul judeţean „România în secolul al XX-lea", ediţia I, cu tema istoria comunismului, academicianul Dinu C. Giurescu a făcut o analiză a sistemului instaurat în ţară de tăvălugul sovietic.
Una dintre comparaţiile prilejuite a fost a situaţiei tinerilor, care au în prezent una dintre cele mai grele situaţii.
„Cei tineri care nu au o pilă foarte greu mai răzbat! În vremea dinainte de primul război mondial, România era o ţară cu aproape 51% analfabeţi. Dar un băiat de la ţară, fiu de ţăran înstărit, să zicem, avea şanse să ajungă fie militar în rangurile de sus, fie profesor şi asta o spun din experienţa familiei mele, şi fără să facă politică. Aşa era ţara atunci întocmită. Şi între cele două războaie mergea. Nu ştiu azi în ce măsură un tânăr care nu are mijloace şi este absolut la început nu ştiu cum se descurcă! Nu mă întrebaţi, că nu am soluţia!", a spus academicianul în faţa celor circa o sută de profesori de istorie din judeţ.
Precizând în mod repetat că nu este un nostalgic şi că nu face apologia comunismului, istoricul nu s-a ferit să nu aprecieze însă şi părţile lui bune.
„Protecţia socială era o realitate. Omul ştia, de bine, de rău, că are, pe de o parte, învăţământul, care este gratuit, că primeşte manuale până în clasa a XII-a, că în momentul în care intră la facultate, cu greu, fiindcă numărul de locuri era strict planificat, dar, dacă absolvea facultatea, avea un loc de muncă. În momentul în care avea nevoie de asistenţă medicală, o avea", a mai spus Giurescu.
Alte aspecte la care s-a referit academicianul au fost acelea ale preţurilor şi ale accesului la locuinţe.
„Statul construia zeci de mii de apartamente, pe care oamenii le puteau închiria, sau chiar cumpăra. Astăzi, dacă ai 200.000 de euro, ţi-ai luat apartamentul; nu ai, să fii sănătos!", a apreciat Dinu C. Giurescu.
