- Editorial - nr. 791 / 26 Mai, 2011 Avem din trecut, dar mai ales din zilele de azi, exemple cu sutele de mii sau chiar cu milioanele, de romani inzestrati, fie cu inteligenta sau cu harnicie, care au plecat din tara pentru a-si implini visurile pe alte meleaguri. Putini sunt aceia pentru care plecarea a fost un moft. Majoritatea covarsitoare, mai ales a tinerilor, caci despre ei este vorba, in principiu, a facut acest pas de nevoie si chiar din disperare, dupa ce s-a convins ca toate portile li s-au inchis sau li s-a trantit usa in nas. Se pune fireasca intrebare: de ce Romania, Patria-Mama, nu este capabila sa asigure tuturor cetatenilor ei conditii decente de viata, cu posibilitati minime de implinire, si de ce aceasta atitudine de mama vitrega pentru cei mai saritori si dotati fii ai ei, pe care alte state ii absorb cu aspiratorul? Romania n-a fost, din pacate, niciodata America sau Canada, Germania sau Franta, in domeniile de varf ale industriei, cercetarii si artei, si de aceea trebuie sa intelegem, oarecum, de ce un Constantin Brancusi, un Henri Coanda, un Emil Palade etc. si, ca sa nu mergem mai departe, o Virginia Zeani, din Solovastrul nostru, varfuri absolute ale talentului si inteligentei romanesti, n-au putut fructifica pe deplin in spatiul nostru, cautand pentru inaltimea aspiratiilor lor medii adecvate in exterior. Cititi in pagina a 8-a! Daca, inainte vreme, numarul celor pentru care tiparele romanesti ale vietii stiintifice, artistice si sociale pareau neincapatoare era relativ mic, acum, stacheta competentei si exigentei a scazut intr-atat, incat Romania de azi nu mai poate asigura conditii adecvate de pregatire si implinire majoritatii covarsitoare a celor dornici de afirmare, darmite celor cu idealuri inalte sau chiar normale, firesti. Iata, de altfel, exemplul cel mai la indemana, dar si cel mai trist! Daca, cu putine decenii in urma, scoala