Are o suprafaţă cât trei malluri mari din Bucureşti, vad comercial mai bun decât orice alt magazin şi un potenţial de profit enorm, dar arată încă precum o mahala interbelică. Cu o investiţie de 80-100 de milioane de euro, centrul istoric al Capitalei ar putea deveni şi o importantă atracţie turistică, însă intenţiile de construire a unui "al doilea Sibiu" se lovesc de mai multe obstacole, iar lipsa banilor nu e cel mai important dintre ele.
Sibiul, care în 2007 a fost capitală culturală europeană şi este în prezent unul dintre cele mai apreciate oraşe turistice din ţară, a avut nevoie de investiţii de circa 50 de milioane de euro pentru reabilitarea zonei istorice.
În Bucureşti lucrurile s-au îmbunătăţit în ultimii ani, afacerile s-au înmulţit "ca ciupercile după ploaie", ploaie care însă ar fi bine să nu te prindă pe o serie de străzi din centrul istoric, care amintesc de Paris, dar de cel din "Mizerabilii".
Un număr de 120 de baruri, restaurante şi cafenele generează afaceri de 150 de milioane de euro pe an în punctul zero al capitalei, aproximativ cât au fost în 2010 vânzările totale din mallul Cotroceni Park din Bucureşti, iar perspectivele comerţului din zonă ar putea indica cel puţin dublarea sumei, în condiţiile în care circa jumătate din clădiri sunt încă nerenovate.
"Centrul vechi este un fenomen pozitiv, peste aşteptările jucătorilor din industria ospitalieră", afirmă Dragoş Petrescu, proprietarul reţelei City Grill şi poate cel mai important jucător pe segmentul barurilor şi restaurantelor din zona Lipscani.
Zona Lipscani, cum este cunoscută pentru bucureşteni, sau "Pilotul A", în limbajul administrativ, a trecut probabil prin mai multe etape de proiectare, reevaluare şi tergiversare decât Autostrada Transilvania, însă la opt ani de la semnarea acordului de împrumut între Primăria Capitalei şi Banca Europeană pentru Re
