Deși valorează fiecare zeci, sute de mii sau chiar milioane de euro, disputele juridice sau lipsa banilor au transformat mii de ruine din București din surse de profit în focare de infecție.
Construcții începute înainte de 1990 și neterminate nici în ziua de azi. Clădiri ridicate în ultimii ani și nefinalizate din varii motive (de cele mai multe ori, pentru că dezvoltatorii au rămas fără bani). Dar mai ales imobile vechi, care nu au reușit încă să-și capete un statut juridic clar după ce peste ele au trecut, pe rând, tăvălugul naționalizării și haosul retrocedărilor.
Potrivit ultimelor date, în București sunt în lucru peste 42.400 de dosare de retrocedare în baza Legii nr. 10/2001. În cei zece ani care au trecut de la adoptarea acesteia, au fost emise doar 13.800 de dispoziții de retrocedare și au avut loc efectiv numai 2.971 de puneri în posesie.
Este clar că dosarele de revendicare încă nerezolvate nu se referă la un număr egal de clădiri. Unele vizează terenuri, altele doar un apartament, iar unele se suprapun (pentru aceeași proprietate se luptă mai multe persoane).
Cu toate acestea, se poate estima că numărul clădirilor lăsate în paragină în București din cauza situației legale incerte este de ordinul miilor. Iar multe dintre acestea s-au transformat în adăposturi pentru oamenii străzii sau în depozite improvizate de gunoi. Primarul general Sorin Oprescu spunea recent că a identificat 176 de clădiri „insalubre“ în București. „Cu unele nu se mai poate face nimic, dar altele pot fi recuperate. Există unele proiecte care vizează reabilitarea lor, dar cam timide, deocamdată“, a arătat edilul.
O aparentă șansă pentru impulsionarea reabilitării construcțiilor părăsite ar putea fi așa-numita lege a fațadelor. „Pe lângă pericolul reprezentat, faţadele deteriorate afectează calitatea mediului urban şi reduc interesul social, economic ş
