UE nu mai alocă bani dezvoltării regiunilor dunărene, iar proiectele stagnează. Singura soluţie, conform Comisiei Europene, Parlamentului European şi experţilor regionali, e coordonarea eforturilor. Cu alte cuvinte, ce se întâmplă, spre exemplu, în Ulm (Germania) ar trebui să se întâmple şi la Bucureşti.
Ulm, un oraş de 120.000 de locuitori din sudul Germaniei, situat pe malul Dunării, e foarte activ în activităţile legate de Strategia Dunării, un proiect menit să dezvolte industrial, energetic, economic şi din punct de vedere al mediului înconjurător ţările care se află pe cursul Dunării. Aici îşi are sediul platforma de dialog pentru persoanele vârstnice interesate de proiectul dunărean, DANET, aici se organizează conferinţe, workshopuri şi festivaluri. În centrul oraşului Ulm există un muzeu, Danube-Swabian, dedicat istoriei popoarelor dunărene.
În fiecare an, Ulm e gazda Festivalului Internaţional al Dunării. În piaţa centrală se strâng oameni de pe întreg cursul dunărean pentru a-şi prezenta ţara în faţa a peste 250.000 de vizitatori. Scopul este de a arăta diversitatea culturală a ţărilor de pe malul fluviului şi de a aduce împreună aceste identităţi. Eforturile cetăţenilor din Ulm ar trebui să servească drept exemplu pentru restul oraşelor vizate de Strategia Dunării, cred europarlamentarii.
„Valorificarea caracteristicilor specifice ale regiunilor ar putea duce la o utilizare mult mai eficace a fondurilor structurale şi la crearea de valoare adăugată la nivel regional", a spus europarlamentarul român Adriana Ţicău. Scopul Strategiei Dunării e însă mai larg. "Toate oraşele de pe malul Dunării trebuie să lucreze împreună, eforturile sunt valoroase numai împreună ", a spus Peter Langer, coordonatorul Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene (CODCR).
Nu mai sunt bani
Pentru perioada 2007-2013, UE a alocat regi
