Dintre fostele republici iugoslave, doar Slovenia se bucură de statutul de membru UE şi NATO. Mai mult, Slovenia a fost prima ţară fostă socialistă care a deţinut preşedinţia rotativă a UE. Croaţia, după paşii înapoi înregistraţi sub preşedinţia naţionalistului Franjo Tudjman, a fost invitată să adere la NATO în 2008, iar la finalul acestui an se aşteaptă la finalizarea negocierilor de aderare la UE.

Serbia

Arestarea lui Ratko Mladici nu rezolvă integrarea Serbiei în UE, a ţinut să precizeze premierul olandez Mark Rutt, citat de Reuters.

Într-adevar, pentru coaliţia prooccidentală aflată la putere urmează un an electoral dificil, pe fondul crizei economice, iar partidele naţionaliste pot accede din nou la putere. Serbia a depus cererea de aderare la UE în 2009, însă nu poate primi avizul Consiliului Europeana mai repede de finalul lui 2011.

Belgradul îmimbrăţisat tot mai mult investiţiile Rusiei, un preţ plătit pentru sprijinul diplomatic în chestiunea independenţei Kosovo. Compania petrolieră NIS este deţinută acum de statul rus, iar ambasadorul Moscovei şi-a exprimat nemulţumirea că, în cazul aderării la UE, acordul de liber schimb dintre cele două ţări ar fi anulat.

"Joska" Broz nepotul fostului lider iugoslav Josip Broz Tito, spunea într-un interviu din 2010 următoarele: "Uitaţi-vă la România şi la Bulgaria. Ce au câştigat prin aderarea la UE? Trăiesc mai bine? Pe vremea lui Tito, noi eram Uniunea Europeană pentru ei." Posibila aderare la NATO este tratată la fel. "De ce să aderăm la o organizaţie care ne-a bombardat atât de brutal", a spus Joska, cu referire la bombardamentele din 1999. Nepotul lui Tito îşi dorea să infiinţeze un partid comunist în Serbia, deşi este croat, ca şi bunicul său. El se declară însă iugoslav.

Bosnia şi Herţegovina

Ultimii cinci ani au aruncat Bosnia şi Herţegovina în cea ma gravă criza de la Aco