Niciuna dintre cele 54 de comune giurgiuvene n-are o stemă oficială, iar în cea a judeţului se regăsesc două elemente similare.Deşi există o hotărâre de guvern prin care fiecare comună ar trebui să aibă propria stemă, primarii nu se înghesuie să obţină avizul comisiei de heraldică, pentru că n-au buget.
Hotărârea de guvern nr. 25 din 2003 stipulează obligativitatea unităţilor administrativ-teritoriale de a avea propria stemă, dar nu prevede şi un termen limită pe care acestea să-l respecte şi nicio sancţiune în acest sens. Astfel că în judeţul Giurgiu, edilii comunelor nu au pus prea mare preţ pe stabilirea unei identităţii a localităţii prin existenţa unei steme proprii, cu atât mai mult cu cât nici bani prea mulţi n-au în vistierie.
Stemă judeţului, greşită
Municipiul şi judeţul Giurgiu sunt singurele care au steme oficiale. Muzeografii sunt nemulţumiţi de faptul că de pe cea a oraşului a fost exclusă crucea franceză de război, existentă în perioada interbelică.
Muzeograful Mircea Alexa spune că în stema judeţului apare o greşeală elementară în heraldică.
„Nu se pun niciodată pe o stemă două simboluri care reprezintă acelaşi domeniu, securea lui Mihai Viteazul şi coiful roman. Stema judeţului a fost aprobată abia acum doi ani, după douăzeci de ani de aşteptare”, a mai spus Mircea Alexa.
Cei care nu au făcut niciun demers pentru stabilirea unei steme spun că n-au bani în buget pentru astfel de cheltuieli, iar alţii habar nu au care este procedura pentru realizarea unei steme. Preţul uneia variază între 6.000 şi 9.000 de lei, în funcţie de firma aleasă.
„Când o să avem bani o să dau la licitaţie proiectul sau lucrarea prin internet şi gata. Eu tot ce fac, fac numai prin licitaţii. Aşteptăm rectificarea bugetară şi mai vorbim”, a spus Ion Mârzac, primarul comunei Malu.
Avion, un porumbel ş-un mănunchi de
