Dacă meciul de aseară dintre Steaua şi Dinamo s-ar fi disputat între restructurarea făcută la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi cea de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), instituţii din care s-au desprins cele două cluburi, acesta ar fi fost câştigat de departe de armată. MAI este unul dintre cele două ministere cele mai puternice din România, alături de Finanţe, dar este cel mai în urmă la restructurare şi eficienţă.
De altfel, chiar acum guvernul încearcă eficientizarea activităţii la Interne, dar opoziţia la restructurare este foarte puternică, ministerul având un lobby puternic inclusiv în Parlament.
În ultimii cinci ani numărul angajaţilor din MAI a crescut cu 50%, de la circa 100.000 de angajaţi până la 149.000, câţi se preconizează că vor lucra în această structură în acest an, în timp ce profesionalizarea armatei a ţinut sub control numărul total al militarilor la un nivel de sub 100.000 de angajaţi.
În toată perioada de după 1990, Armata s-a profesionalizat, a fost masiv restructurată, în timp ce Ministerul de Interne a devenit din ce în ce mai masiv, mai greoi şi mai ineficient. Cele 50.000 de noi angajări de la MAI din perioada 2004-2009 sunt cele mai multe făcute în ultimii ani de vreun minister.
Nu mai puţin de 17 departamente subordonate, între care şi Clubul Sportiv Dinamo, de unde fotbalul este exclus ca şi activitate, dar care găzduieşte meciurile de fotbal ale clubului Dinamo, nouă secretari de stat şi şefi de departamente şi opt autorităţi în coordonare - un minister "mamut" pentru controlul căruia se bat toţi politicienii din România.
De cealaltă parte, numărul de angajaţi din MAPN s-a redus de la 200.000-220.000 de angajaţi, câţi erau în 1990 până la sub 100.000 în prezent ca urmare a profesionalizării armatei în 2005 şi a restructurărilor care au permis accesul României în NATO. În 2006 în cadrul MAPN
