S-au făcut demersuri pentru ca marii contribuabili să-şi plătească dările la nivel local, şi nu la sediile centrale ale agenţilor economici, care de regulă sunt în marile oraşe din ţară, pentru ca bugetul oraşului să nu aibă de suferit.
Supranumit „capitala mall-urilor“, judeţul Suceava a făcut obiectul analizelor şi studiilor financiare o bună perioadă de timp, care au arătat că, deşi puterea de cumpărare a sucevenilor nu a adus investitorilor profitul scontat, cel puţin din punct de vedere administrativ afacerile s-au dovedit a fi fructoase. Situaţia a fost dată peste cap de ordinul 232/2011 al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care a început să fie aplicată din februarie a.c. şi prevede că plata obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii care au înfiinţate sedii secundare se face la instituţiile publice de pe raza localităţii unde aceştia îşi au sediul principal. Primele efecte negative ale acestei schimbări s-au resimţit în veniturile Primăriei Suceava, care au scăzut drastic.
„În primul rând, s-au redus cotele de la 47% la 44%, iar apoi este vorba despre ordinul 232/2011 prin care marii contribuabili plătesc creanţele la sediile principale. Noi avem firme cu sedii secundare în Suceava, şi mă refer aici la hipermarketuri şi mall-uri, care plătesc destui bani la Primărie, dar aceste sume se contabilizează la sediile centrale, de cele mai multe ori în Bucureşti“, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.
Mall-urile nu mai contribuie la bugetul local
Autorităţile locale încearcă să găsească o soluţie la această problemă care le afectează bugetul. Astfel, Primăria Suceava împreună cu Asociaţia Municipiilor din România a elaborat un act prin care încearcă să determine ANAF-ul să reevalueze situaţia în aşa fel încât banii să se poată încasa la sediile secundare ale firmelor, cum se făcea anul trecut.
„În a
