Apropierea “scadenţei” europene legate de alocarea unor noi tranşe de finanţări regionale, începând cu anul 2013, a relansat în politica românească o discuţie mai veche legată de transformarea actualului model administrativ teritorial românesc – bazat pe judeţe, într-unul structurat pe regiuni de dezvoltare. Pe plan local, în zona administraţiei părerile sunt împărţite : dacă unii oficiali consideră că transformarea ar presupune uriaşe eforturi materiale, fără să existe o finalitate clară, alţii cred că modelul regional ar îmbunătăţi semnificativ capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. Toţi sunt de acord însă că vor exista tensiuni şi dispute între Arad şi Timişoara legate de centrul administrativ al viitoare regiuni vestice.
Relansarea unei teme mai vechi
Avertismentele Uniunii Europene legate de necesitatea reorganizării administrative a României pentru o mai bună absorbţie a fondurilor structurale par să înceapă să preocupe clasa politică românească.
În acest context, la sfârşitul săptămânii trecute preşedintele Traian Băsescu a declarat că speră că în cele din urmă clasa politică se va pune de acord anul viitor asupra unei reorganizări administrative a teritoriului României. “În prezent conducerea unui judeţ vrea spre exemplu un drum pe direcţia est-vest, iar cea a judeţului învecinat vrea pe direcţia nord-sud”, a menţionat Traian Băsescu, care a declarat că va insista pe această temă în discuţiile cu partidele politice.
Preşedintele a mai precizat că e conştient însă de faptul că actuala organizare administrativă este foarte susţinută de populaţie şi că “este greu să te duci într-un oraş reşedinţă de judeţ şi să le spui localnicilor că rămâne municipiul X, dar nu va mai fi capitala viitoarei regiuni”. Tocmai de aceea, crede Traian Băsescu, avantajele reorganizării