Franţa găzduieşte, începând de joi, 26 mai, pentru două zile, o nouă reuniune a G8, din care fac parte ţările puternic industrializate. În contextul în care Franţa asigură în prezent preşedinţia acestui grup, preşedintele Nicolas Sarkozy încearcă să-l redinamizeze în calitate de nucleu decizional şi de iniţiativă pe planetă.

Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Japonia şi Rusia sunt ţările care fac parte din acest club închis, care se reuneşte din când în când, pentru a discuta despre dosarele fierbinţi ale planetei. De altfel, pe planetă mai există şi alte asociaţii de acest gen, cum ar fi G20, dar nici unul nu are celebritatea grupului G8.

Este adevărat însă şi faptul că nici o altă asociaţie de ţări nu a focalizat mai multe critici decât acest G8, în care alter-mondialiştii nu văd decât aroganţă, ultraliberalism şi "diktat" economic.

G8 nu este încă un "Guvern" planetar, dar tot ce decide el are influenţă pe toată planeta. La un moment dat a existat o tendinţă de extindere a sa, iar unii lideri au susţinut că G8 ar trebui să aibă decenţa de a se autodizolva, pentru a se reîncarna în grupul G20, din care fac parte şi ţări emergente precum China, India şi Brazilia.

Când e vorba de luat o decizie, însă, toată lumea ştie: cu cât sunt mai puţini participanţi la dezbatere în jurul mesei, cu atât există şanse ca ei să ajungă mai repede la o înţelegere. Este cazul şi cu "grupul celor 27", adică al Uniunii Europene, care ajunge mai greu la consens decât atunci când funcţiona în 15, de exemplu. Iată numai unul dintre motivele pentru care şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, a insistat ca G8 să-şi păstreze şi chiar să-şi reconfirme legitimitatea şi să continue să funcţioneze.

Franţa găzduieşte, începând de joi, 26 mai, pentru două zile, o nouă reuniune a G8, din care fac parte ţările puternic industrializate