Fiecare a treia unitate administrativă din Republica Moldova cu greu adună lunar în haznaua sa un milion de lei din venituri fiscale. Autorităţile locale spun că banii abia de ajung la salarii, iar de investiţii nici nu poate fi vorba, de aceea aşteaptă „pomană" de la Guvern.

În luna martie 2011, cele mai mici venituri fiscale la bugetele locale au fost acumulate în raioanele Basarabeasca şi Dubăsari, mai puţin de 900 de mii de lei, iar alte zece raioane abia au trecut de pragul de un milion de lei, arată un raport al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Sumele sunt extrem de mizere şi de abia ajung la plata salariilor bugetarilor, iar când vine vorba de alocaţii pentru dezvoltarea localităţilor, autorităţile locale spun că sunt nevoite să cerşească bani de la Guvern şi Parlament, care decid cui şi cât să transfere de la bugetul de stat.

„De unde să găsim mai multe mijloace financiare, dacă toate întreprinderile din raionul nostru achită contribuţiile la bugetul central, iar noi rămânem doar cu ceea ce adunăm din impozitul funciar şi cel pe imobil?", se întreabă Ion Achiruş, preşedintele interimar al raionului Basarabeasca.

NE CONDUCEM

DE MODELUL SOVIETIC

Şeful de la Basarabeasca susţine că sistemul actual nici nu le permite autorităţilor locale să acumuleze suficiente resurse financiare. Mai mult, modelul actual blochează orice inţiativă. „De exemplu, dacă vrem să majorăm sau să micşorăm vreo taxă locală trebuie să cerem voie de la Guvern. Dacă însă ne-ar lăsa măcar o parte din veniturile acumulate de posturile vamale amplasate în raion, din impozitele achitate de Calea Ferată a Moldovei şi din accizele plătite de fabricile de vinuri, apoi cu siguranţă că am avea alte posibilităţi pentru dezvoltare", afirmă Ion Achiruş.

Economistul Mihai Roşcovan explică situaţia creată prin faptul că s-a perpetuat modelul sovietic de acum