Stabilitatea este noua febleţe şi fir călăuzitor al expunerilor preşedintelui Băsescu despre starea naţiunii. Oportună, proaspătă, de când reforma a obosit şi s-a fanat de la datul cu oiştea în gard. Avem nevoie de stabilitate pentru că este certificatul de bună purtare care deschide accesul la bani.

Şi când banii vorbesc, statornicia trebuie asigurată inclusiv cu datul băţului prin gardul Băncii Naţionale. După ce Emil Boc a fost scărmănat cu fineţe de către Mugur Isărescu, preşedintele s-a pus pavăză micului premier. "BNR e un continuu profesor. Ia întrebaţi pe vreunul din ei dacă vrea să fie ministru al Finanţelor sau prim-ministru", a zis cu obidă temperată domnul Băsescu, atins uşor în bagheta de dirijor al treburilor ţării. Adevărul este că Lucian Croitoru, singurul coborât, de voie - de nevoie, de pe creanga de aur a BNR, direct în experienţa de prim-ministru (interimar), a rămas în memorie doar prin recitarea sensibilă a lui Lucian Blaga şi prin repetarea obsesivă a cuvântului magic "FMI". De atunci, alţi doritori de aventuri ministeriale dinspre Banca centrală nu s-au mai arătat. Şi poate că nici nu este rostul lor să se înhame la căruţa guvernamentală.

După noua filosofie prezidenţială, asigurarea stabilităţii/statorniciei se va face şi în spiritul vechii cugetări populare "fiecăruia ce i se cuvine". De exemplu, dacă Laurenţiu Mironescu şi-a dat onoarea pe lăcomie, apoi să ispăşească, inclusiv prin meditaţie, "la răcoare". "Ne-am obişnuit că cineva trebuie să răspundă pentru altcineva. Fiecare trebuie să răspundă pentru faptele lui", dixit preşedintele. Întrebarea este: ingenuul ministru de Interne pentru ce ar trebui să răspundă? Căci aerul dumisale nevinovat nu îl absolvă de necunoaştere sau de judecăţi "cu bube".

Asemenea la asigurarea stabilităţii/statorniciei trebuie să pună umărul şi cârca şi unii din PDL care "l-au blocat" pe micu