Arestarea lui Ratko Mladici este salutată la Bruxelles şi Belgrad, întrucât după 16 ani de la inculparea fostului general pentru genocidul de la Srebreniţa, Serbia îşi reglează în fine problemele cu trecutul.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Serbia este în fine credibilă în ochii partenerilor săi europeni. Aflată joi, 26 mai, la Belgrad, Catherine Ashton, Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, cere însă ca el să fie adus în faţa justiţiei "fără întârziere".

"Arestarea lui Ratko Mladici este o veste bună pentru Serbia şi pentru reconcilierea în regiunea Balcanilor", spune preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek. Acest lucru aduce o nouă încurajare procesului de aderare a Serbiei la UE, adaugă Buzek.

Săptămâna trecută, Olanda, statul membru al UE cel mai critic la adresa Serbiei, reitera faptul că negocierile prederare cu Serbia nu vor fi deschise înainte de arestarea lui Mladici.

"La 16 ani după inculparea lui Ratko Mladici, avem în fine ocazia de a face dreptate", spune şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Srebreniţa, un episod negru

În data de 7 iulie 1995, în faţa pericolului reprezentat de armata lui Mladici, o solicitare de întăriri militare pleca spre NATO de la comandantul olandez al Căştilor Albastre care asigurau paza zonei libere de la Srebreniţa.

Cererea nu a fost niciodată recepţionată, iar Srebreniţa care adăpostea mii de refugiaţi bosniaci musulmani a căzut în mâinile armatei sârbe.

Pornit din ordinul liderului sârb bosniac, Radovan Karadzici şi executat de Ratko Mladici, genocidul a opt mii de bărbaţi şi băieţi musulmani a avut loc între 11 şi 15 iulie 1995, iar primele ecouri ale acestuia au sosit doar după 16 iulie, când doi supravieţuitori au ajuns la Sarajevo.

Anul trecut, Parlamentul sârb a adresat scuzele oficiale ale Serbi