Cu riscul de a fi acuzati de formalism, ne propunem sa invocam cateva aspecte care ne vor permite, ulterior, sa elaboram o analiza critica privind functionalitatea Eurosistemului. Plecand de la disputele din culisele Uniunii vom incerca sa identificam raspunsurile la doua intrebari: Euro - moneda create dupa lozinca U.E. - "Unitate in diversitate"? si Eurosistemul - atom fara nucleu sau atom cu 16 nuclee?

Euro- moneda creata dupa lozinca U.E.- "Unitate in diversitate"?

Argumentele pe seama carora a "incoltit" aceasta idee au fost:

1. Moneda unica nu are o denumire unanim acceptata. Denumirea "euro" s-a impus in timpul Consiliului European de la Madrid din 15-16 decembrie 1995. Aceasta denumire nu a intrunit insa unanimitatea de fond (respingeri venind din partea prim-ministrului britanic si din partea grecilor care au invocat o problema de ordin fonetic). S-a ajuns la urmatorul compromis: numele monedei unice este "euro" la nominativ singular in toate limbile, iar declinarea este acceptata in celelalte cazuri (dativ, acuzativ), cu conditia mentinerii unei radacini comune "eur". Compromisul nu se aplica decat la legislatia europeana si nu acopera eventualele texte ale legislatiilor nationale.

2. Moneda unica nu este emisa de o singura entitate, avand mai multe ￢mame￢. Bancnotele si onedele euro au ridicat multiple probleme, inainte chiar de a li se discuta designul. In primul rand, productia banilor era extrem de diferita in tarile membre. Treisprezece state aveau, in momentul intrarii in vigoare a Tratatului de la Maastricht, propriile centre de productie.

In Austria, Franta, Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Italia si Marea Britanie, atelierele de tiparire erau servicii ale Bancii Centrale. In Finlanda si Suedia, acestea erau societati private, cu actionar unic Banca Centrala. In Spania, atelierul de tiparire