În ciuda încercărilor grele ale vieţii, giurgiuveanca a continuat să privească viaţa într-un mod pozitiv şi s-a refugiat în mijlocul elevilor. A înfiinţat o revistă şcolară şi a pus bazele unui festival interjudeţean de muzică şi dans.

Viaţa giurgiuvencei s-ar putea încadra cu siguranţă în paginile unui roman sau în scenariul dramatic al unui film.

Născută în comuna Gostinu, judeţul Giurgiu, Săndica se aminteşte ca fiind un copil model, cu frica lui Dumnezeu, care n-a ieşit niciodată din cuvântul părinţilor. Era abia în clasele primare când îşi dorea cu disperare să devină actriţă fiind fascinată de lumea cinematografică. Tatăl ei avea „grijă” însă să-i spulbere visele, spunându-i în fiecare zi că nu va reuşi să ajungă decât un şomer cu diplomă.

Mai târziu, după terminarea studiilor liceale, tânăra şi-a schimbat opţiunea în ceea ce priveşte cariera pe care avea să o urmeze şi s-a gândit să susţină examen la Facultatea de Matematică.

„Când a auzit tatăl meu care este dorinţa mea s-a împotrivit din nou şi mi-a zis că matematica nu e pentru mine, deoarece aveam deja atunci un profesor titular care predă şi astăzi la şcoala din Gostinu. Din nou dezamăgiri, din nou speranţe deşarte” povesteşte giurgiuveanca.

Fondator de revistă

Tatăl şi-a dorit ca fiica sa să rămână în satul natal şi aşa s-a şi întâmplat. Săndica a urmat Liceul Pedagogic din Bucureşti, iar după absolvire a mers la Facultatea de psihologie. De peste douăzeci de ani este învăţătoare în Gostinu, şi acum spune că nu ar pleca pentru nimic în lume din mijlocul copiilor din mediul rural.

Nu s-a mulţumit doar cu postura de dascăl şi a încercat să dezvolte educaţia copiilor de la sate. A pus bazele revistei „Orizonturi Dunărene”, o publicaţie care reuneşte poveşti despre zona munteniei, obiceiuri şi tradiţii populare, dar şi creaţii literare ale elevilor săi. @N_P