De la Viena la Bucureşti
În timpul Primului război mondial (1914-1918), activitatea informativă a fost desfăşurată atât de structuri ale Marelui Cartier General (MCG), cât şi de Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale care s-au bucurat de concursul a numeroşi agenţi civili, voluntari din convingeri patriotice.
Agenţi români la Viena
Serviciul secret şi cel diplomatic s-au implicat direct în acţiunile (contra)informative, atât în perioada premergătoare intrării României în război, cât şi în timpul conflagraţiei. A fost vorba, pe de o parte, de participarea diplomaţilor la confruntările de pe "frontul secret", atât cel intern, cât şi cel extern, iar, pe de alta, de combaterea acţiunilor de spionaj desfăşurate de serviciile Puterilor Centrale pe teritoriul ţării. De fapt, confruntarea dintre cele două servicii militare de informaţii începuse chiar înainte de izbucnirea conflictului dintre Austro-Ungaria şi România, chiar în capitala Austro-Ungariei. Astfel, serviciul secret român a reuşit, încă înainte de intrarea României în război, 1916, să organizeze o reţea de informatori chiar în capitala imperiului Austro-Ungar, a cărei conducere aparţinea chiar ambasadorului român, Mavrocordat.
Un aport deosebit l-a avut ataşatul militar al Legaţiei României, căpitanul Traian Stârcea, reţeaua sa cuprinzând aproximativ 50 de persoane, printre care diplomaţi, ataşaţi militari străini. Activ în cadrul reţelei organizate de Stârcea au fost şi alţi diplomaţi, precum ataşatul comercial Vasile Candini. Se pare că cei doi au acţionat ca agenţi dubli şi pentru alte state inamice ale Austro-Ungariei. Cea mai mare parte a membrilor acestei reţele, între care se numărau şi studenţi români la Viena, a fost arestată de contraspionajul austro-ungar, fiind eliberaţi în 1918.
Un alt român care s-a distins în această activitate, a fost dr. Ion Nandriş,care culegea in
