Una din iluziile cu care se imbata dictatorii, aventurierii, gangsterii, demagogii si sociopatii (adeseori aceste categorii se confunda) este ca nu vor raspunde pentru faptele lor. Straini de orice dubiu, fiinte ale certitudinilor definitive, ei mizeaza pe impunitate. “Imi urmez destinul cu siguranta unui somnambul”, spunea Hitler. Saddam Hussein a crezut ca va trai vesnic in palatele sale. Ceausescu se inchipuia si el nemuritor, traind de-a pururi in propriul sarcofag, antifrastic numit “Casa Poporului”. Stalin a cerut biologilor sa obtina prelungirea vietii pe termen nelimitat. Ion Iliescu era pana deunazi convins ca nu va fi tras la raspundere pentru rolul sau decisiv in masacrele din decembrie 1989 si iunie 1990. Iata ca decizia CEDO schimba acum lucrurile. Omnipotentul Iliescu a pierdut in fata unui om fara conexiuni, fara protectii si fara bani, dar cu onoare. Ma refer, desigur, la Doru Maries. Declaratiile lui Ion Iliescu in care isi permite sa-i insulte pe Doru Maries, pe Monica Macovei, pe Sever Voinescu si sa trateze cu bolsevic dispret CEDO spun totul despre faptul ca acest personaj traieste in afara istoriei. Fostul presedinte a declarat, citat de “Adevarul”, ca “CEDO este o instanta in afara realitatilor istorice”, care nu ar trebui “sa ia seama la obrazniciile lui Doru Maries”. Sever Voinescu si Monica Macovei au depus la Parlament un proiect de lege prin care se cere eliminarea prescriptiei pentru infractiunile de omor: “Autoritatile europene nu ar trebui sa ia in seama obrazniciile lui Doru Maries si ale celor ca el. Orice puslama poate sa iasa in strada si sa faca scandal, dar asta nu inseamna ca are si dreptate. Eu nu vreau sa ma cobor la nivelul lui Maries”, a declarat fostul presedinte Ion Iliescu, abdicand jenant de la limbajul asteptat de la un fost sef de stat. “Din ce traieste Maries? Din provocari si diversiuni. Pe mine, denigrarea din partea