Fostul prim ministru britanic Tony Blair si fostul presedinte american Bill Clinton sunt considerati ca fondatorii si practicantii cei mai de succes ai ideologiei politico-economice „The Third Way”. Asa zisa „a treia cale”  a intentionat sa fuzioneze politici economice de dreapta cu politici sociale de stanga. Programul economic USL publicat pe 27 mai este prima incercare romaneasca de a adopta o astfel de ideologie.

Prezentarea in sine este schematica, dar realizata profesionist si contine doua parti: o analiza critica a situatiei dificile in care se afla economia romaneasca in prezent si o serie de masuri de relansare. Prima parte, care ocupa 29 din cele 49 de pagini ale prezentarii, nu aduce nicio surpriza. Situatia si cifrele prezentate sunt bine cunoscute si au fost analizate si criticate in mod repetat inclusiv de subsemnatul asa ca am sa trec direct la cele 20 de pagini dedicate programului economic al USL.

In mod nesurprinzator, pentru ca este pana la urma un document politic, acest program este complet lipsit de detalii si analize de tip cost – beneficiu ale diferitelor masuri propuse.  Poate vor fi furnizate intr-un document ulterior. In cele ce urmeaza incerc sa analizez putinele cifre propuse si las analistii politici sa discute diferite tinte laudabile precum infiintarea diferitelor comitete si comitii destinate eficientizarii statului si birocratiei. Ritm media de crestere anual de 4% (pag. 29). Banuiesc ca aceasta tinta este o cifra reala (si nu nominala) avand in vedere inflatia prezisa a fi de 5.1% in 2011. De unde vine aceasta tinta precisa? In teorie, economistii calculeaza o rata potentiala de crestere a economiei numita „natural gross domestic product” care este cel mai mare nivel de PIB real care poate fi sustinut pe termen lung bazat pe resursele naturale, fizice si umane ale unei tari. Adica, de exemplu, in conditii de „full emp