\"România recuperează, dar sub ritmul pieţelor vecine\". Analiza chirurgicală a lui Nouriel Roubini, laureat al Premiului Nobel pentru economie, este un răspuns indirect la întrebarea: ce şanse are PDL ca, până la alegerile din 2012, să se redreseze electoral.
Verdictul lui Roubini i-a dezamăgit, cu siguranţă, pe mulţi democrat-liberali. Profetul actualei crize economice le spune practic guvernanţilor români că un an este insuficient pentru ca politicile de austeritate, care au erodat masiv guvernul Boc, să producă efectele pozitive atât de mult aşteptate.
Din punct de vedere strategic, rămânerea lui Emil Boc în fruntea guvernului se justifică atâta timp cât va avea timp să culeagă roadele reformelor pe care şi le-a asumat. Ori, această posibilitate este tot mai îndepărtată. De aceea, discuţia despre aducerea unui tehnocrat în fruntea guvernului nu este încheiată, ci doar amânată. Traian Băsescu a precizat ieri că guvernul are nevoie de stabilitate. Este o declaraţie conjuncturală. Ce altceva putea să spună un preşedinte, într-o perioadă în care majoritatea parlamentară este şubredă, iar Ministerul de Interne se confruntă cu un scandal de corupţie? Liniştirea apelor este singura strategie eficientă. Nu am remarcat să fie la fel de tranşant precum secretarul general al PDL, Ioan Oltean, care consideră că nu se impune schimbarea lui Emil Boc până la finalul mandatului.
Şeful statului le-a reproşat reprezentanţilor BNR că, deşi sunt buni profesori de economie, nu acceptă funcţii de miniştri şi, deci, nu servesc interesul României. Mulţi s-au grăbit să spună: Boc rămâne premier, pentru că Băsescu nu a găsit un tehnocrat cu care să-l înlocuiască. Concluzia este prematură. Pentru ca românii să simtă creşterea economică în propriul buzunar, ea trebuie să fie mai mare de 3%, estimează Traian Băsescu. În vremurile acestea, doar Germania şi-a
