Ani de-a rîndul, privirile cititorilor din Est s-au îndreptat, jinduitoare şi fascinate, spre literatura Occidentului, spre marii autori din Vest şi spre cărţile lor minunate. Cred că orice adolescent din întunecaţii ani ’80 ar fi fost în stare, dacă i s-ar fi cerut, să recite fără greş canonul occidental, dar i-ar fi fost extrem de greu să menţioneze numele vreunui autor din Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria… Am început să ne descoperim unii pe alţii abia după ce sistemul comunist s-a prăbuşit. Ne leagă o istorie dramatică, iar traumele ce au marcat memoria noastră colectivă sînt încă foarte vii. Poate că şi din acest motiv am devenit, cu toţii, interesaţi să aflăm ce gîndesc şi cum scriu cei ce-au trecut, ca şi noi, prin infernul dictaturii comuniste. Invitata de onoare a acestei ediţii a Bookfest-ului este Ungaria, o ţară cu scriitori de mare valoare, traduşi şi citiţi pretutindeni în lume, inclusiv în România, unde cărţile majorităţii autorilor prezenţi au beneficiat de implicarea unor traducători de elită, precum Anamaria Pop (veritabil ambasador cultural al Ungariei la Bucureşti) şi Paul Drumaru. Péter Nádas, Péter Esterházy, Ádám Bodor, András Forgách, Attila Bartis, Lakatos Mihály, Jósza Márta – iată o listă de scriitori contemporani de primă mărime, care se află în aceste zile la Bucureşti, nici unul însă pentru prima oară. Lor li se adaugă un editor pasionat, Gábor Csordás, şi o traducătoare, Gabriella Koszta, de al cărei nume se leagă prezenţa unor prozatori români în librăriile din Ungaria. Pentru cititorul român interesat de dinamica fenomenului literar din ţara vecină, scriitorii prezenţi azi la Bookfest nu mai sînt, de ceva vreme, o necunoscută. Din punct de vedere cultural şi afectiv, distanţa între Budapesta şi Bucureşti s-a redus simţitor în ultimii ani. Traducerile din maghiară în română şi din română în maghiară au făcut posibil u