Preşedintele Traian Băsescu boicotează reuniunea de la Varşovia a liderilor din Europa centrală, deoarece "gazdele reuniunii din acest an au decis invitarea unei entităţi care nu este recunoscută ca stat de către ţara noastră", după cum a informat un comunicat al palatului Cotroceni.

În România, boicotul preşedintelui a fost comentat mai ales în legătură cu prezenţa la Varşovia a preşedintelui American barack Obama, invitat de onoare la dineul de gală al reuniunii. Multe voci de la Bucureşti s-au întrebat dacă nu cumva acest gest va afecta relaţia noastră cu SUA. Dar ce se întâmplă cu Polonia, ţară gazdă a reuniunii, autoarea invitaţiei pentru Kosovo, partener strategic al României şi - mai cu seamă - cel mai "greu" jucător al Europei de Est pe arena europeană?

România are interesul menţinerii unor relaţii bune cu Polonia, celpuţin în ceea ce priveşte cooperarea în cadrul Uniunii Europene. Polonia urmează să preia preşedinţia Uniunii, la 1 iulie.

Un dosar în care interesele româno-poloneze pot fi comune îl reprezintă negocierile pentru bugetul UE în perioada 2013-2020. Acestea se vor intensifica în perioada preşedinţiei poloneze, iar Varşovia şi Bucureştiul au un scop comun: obţinerea unor alocări cât mai mari pentru politica de coeziune. Ambele ţări sunt incluse într-un grup informal, „Friends of Cohesion", care cuprinde statele beneficiare nete ale politicilor desusţinere a regiunilor mai slab dezvoltate.

De partea cealaltă se află clubul statelor donatoare, care ar dori să-şi limiteze contribuţiile pentru aceste politici, sub presiunea crizei financiare şi a măsurilor de austeritate bugetară. Liderii grupului „Friends of Cohesion" sunt membrii Grupului de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), cărora li se adaugă statele baltice.

Rolul de pivot revine însă Poloniei, datorită mărimii sale. Problema pentru România (şi Bulgaria