166 de instituţii financiare sunt acuzate că au investit miliarde de dolari în activităţile producătorilor de bombe cu submuniţie
Acest tip de armament este interzis începând din anul 2008 în baza unei convenţii internaţionale
Mari instituţii financiare, din întreaga lume, continuă să investească miliarde de dolari în companiile producătoare de bombe cu dispersie, deşi acest tip de muniţie este interzis din anul 2008, printr-o convenţie internaţională, arată un raport realizat de două organizaţii nonguvernamentale, citat de Reuters.
Raportul, prezentat la Bruxelles, denunţă nu mai puţin de 166 de instituţii financiare, atât private, cât şi din domeniul public, aflate în 15 ţări din întreaga lume.
De la 1 mai 2008, aceste bănci, dintre care 73 sunt americane, au investit, în total, 39 de miliarde de dolari, în opt societăţi producătoare de bombe cu submuniţie, afirmă organizaţia non-guvernamentală belgiană Netwerk Vlaanderen şi cea olandeză IKV Pax Christi, în raportul intitulat "Worldwide investments in Cluster Munitions; a shared responsibility" (Investiţii la nivel mondial în bombele cu submuniţie, o reponsabilitate împărtăşită - n.r.).
ONG-urile notează că, pe lângă instituţiile bancare din Statele Unite, stat ce nu a semnat convenţia de interzicere, 26 de instituţii financiare din Uniunea Europeană (UE) au, de asemenea, interese financiare, care depăşesc trei miliarde de dolari, în activităţile producătorilor de bombe cu submuniţie.
Deutsche Bank, RBS şi Société Générale, pe lista neagră
Mari bănci europene ca Deutsche Bank (Germania), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) sau Société Générale (Franţa) finanţează producţia acestor arme interzise, subliniază raportul.
Există şi instituţii bancare, 23 în total, dintre care 22 europene, care îşi interzic finanţarea bombelor cu submuniţie, potrivit r
