Hotărârea luată, marţi, de instanţa de judecată europeană în cazul lui Doru Mărieş şi al părinţilor lui Nicuşor Vlase, ucis la Revoluţie, aduce în discuţie ideea că faptele din timpul acelor evenimente nu pot fi prescrise. Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ

Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care se acordă despăgubiri părinţilor lui Nicuşor Vlase, ucis la Revoluţie, după data de 22 decembrie 1989, şi lui Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989", ale cărui convorbiri telefonice ar fi fost interceptate de SRI în 1990, a stârnit valuri printre cei bănuiţi de implicaţii în violenţele din acele zile.

În fruntea lor, Ion Iliescu. La aflarea veştii că instanţa europeană reclamă tergiversarea Dosarului Revoluţiei şi încălcarea drepturilor victimelor, Iliescu a reacţionat violent în declaraţii. "O puşlama" ar fi liderul Asociaţiei "21 Decembrie", iar CEDO "e în afara realităţilor istorice", este mesajul sintetizat transmis, miercuri, de Iliescu, în ziarul "Adevărul". Până la închiderea ediţiei, Iliescu nu a răspuns la telefon pentru a detalia.

Concret, CEDO a acordat despăgubiri de 15.000 de euro lui Nicolae şi Elena Vlase, pentru absenţa anchetei efective în cazul decesului fiului lor, Nicuşor, şi 6.000 de euro lui Doru Mărieş, întrucât SRI nu i-a răspuns unei solicitări privind interceptarea sa de după 1990.

Într-un interviu acordat, ieri, în exclusivitate pentru "Evenimentul zilei", Florin Streteanu, judecător numit pentru cele două cazuri, la CEDO, prodecan al Facultăţii de Drept de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi singurul român care a luat parte la deliberările din completul european, a explicat cum decizia este una obligatorie. Dar, a adăugat acesta, doar statul român este cel care trebuie să rezolve problema de sistem.

Ce "nu poate accepta" CEDO

Dincolo d