La Institutul Cultural Român, Editura Polirom a organizat, luni, 23 mai, o masă rotundă axată pe împlinirea a două decenii de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu, cunoscut ca o autoritate în istoria religiilor şi urmaş al lui Mircea Eliade. Tema propusă, moderată de Horia-Roman Patapievici a fost Eros, magie şi asasinarea prof. Culianu – după 20 de ani şi a beneficiat de participanţi de marcă: Andrei Oişteanu, Gabriela Adameşteanu, Andrei Cornea şi Paul Cernat.(...)

La Institutul Cultural Român, Editura Polirom a organizat, luni, 23 mai, o masă rotundă axată pe împlinirea a două decenii de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu, cunoscut ca o autoritate în istoria religiilor şi urmaş al lui Mircea Eliade. Tema propusă, moderată de Horia-Roman Patapievici a fost Eros, magie şi asasinarea prof. Culianu – după 20 de ani şi a beneficiat de participanţi de marcă: Andrei Oişteanu, Gabriela Adameşteanu, Andrei Cornea şi Paul Cernat. Horia-Roman Patapievici, în calitate de gazdă, a introdus asistenţa în problematica extrem de complexă a personalităţii istoricului gnozelor, pornind de la un text scris de Mircea Eliade în anul 1937: Folclorul ca instrument cultural, în care i se recunoaşte acestuia funcţia cognitivă şi rezultatul său care duce la transformarea interioară cu un posibil acces la ceea ce s-a numit utopie cognitivă. În viziunea vorbitorului, atât Mircea Eliade, cât mai ales Ioan Petru Culianu sunt reprezentanţii de frunte ai acestui mod de a înţelege latura teologic-sacralizantă a gnozei. În continuare, Gabriela Adameşteanu s-a referit pe larg la interviul pe care l-a luat în octombrie 1990 autorului Gnozelor dualiste ale Occidentului, ilustrat de audierea unui fragment din caseta de înregistrare. Interviul s-a referit la răsturnarea regimurilor comuniste din estul Europei, la literatura din România de dinainte de 1989 şi la ceea ce s-