Cele 11 fântâni arteziene din Craiova, a căror amenajare a înghiţit cu doar câţiva ani în urmă, în 2007, sute de mii de euro, s-au transformat în veritabile bălţi în care cresc alge, deoarece primăria le-a impus program şi buget de criză

S-a ales praful de fântânile arteziene din centrul Craiovei, de pe Calea Unirii, dar şi de cele de la Ciupercă şi Facultatea de Medicină. Reprezentanţii primăriei şi-au dat seama că la vreme de criză susţin cu greu facturile cu curentul electric, apa şi întreţinerea lor şi, prin urmare, le-au redus programul de funcţionare. Acestea nu sunt pornite decât câteva zile pe săptămână, mai precis vineri, sâmbătă şi duminică. Şi atunci, în nici un caz pe întreaga perioadă a zilei, doar câteva ore, între 16.00 şi 22.00. Iar fântâna muzicală, una dintre cele mai scumpe fântâni arteziene din România, a fost văduvită şi de jocurile de lumini, şi de ritmurile muzicale. Orarul de funcţionare al acesteia este de vineri până duminică, între orele 19.00-21.00. În rest, cei 350 mp pe cât se întinde bazinul fântânii din Piaţa „Mihai Viteazul“ sunt o groapă în care tot trebăluiesc, pentru „întreţinere“, angajaţii de la RAADPFL Craiova. Cele 350 de duze şi cele 150 de becuri de diferite culori şi-au cam pierdut din utilitate, fiindcă fântâna nu a mai funcţionat în ultimul timp la adevărata capacitate. Ce să mai vorbim de jeturi de apă care se pot înălţa la 20 de metri, ce să mai vorbim de ritmuri de muzică clasică!

Baltă sau fântână arteziană?

Bazinele fântânilor care au costat sute de mii de euro, bani pe care îi plăteşte acum craioveanul de rând, sunt pline cu apă stătută, înverzită de vegetaţia care se dezvoltă aici sau, în cel mai fericit caz, sunt goale. Mai pe româneşte, creşte din belşug mătasea broaştei, la care se adaugă gunoaiele pe care cetăţenii, care nu au noţiunea unui coş de gunoi, le aruncă în apa din bazin