România are interesul menţinerii unor relaţii bune cu Polonia, cel puţin în ceea ce priveşte cooperarea în cadrul Uniunii Europene. Polonia urmează să preia preşedinţia Uniunii la 1 iulie.
Un dosar în care interesele româno-poloneze pot fi comune îl reprezintă negocierile pentru bugetul UE în perioada 2013-2020. Acestea se vor intensifica în perioada preşedinţiei poloneze, iar Varşovia şi Bucureştiul au un scop comun: obţinerea unor alocări cât mai mari pentru politica de coeziune.
Ambele ţări sunt incluse într-un grup informal, „Friends of Cohesion", care cuprinde statele beneficiare nete ale politicilor de susţinere a regiunilor mai slab dezvoltate. De partea cealaltă se află clubul statelor donatoare, care ar dori să-şi limiteze contribuţiile pentru aceste politici, sub presiunea crizei financiare şi a măsurilor de austeritate bugetară. Liderii grupului „Friends of Cohesion" sunt membrii Grupului de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), cărora li se adaugă statele baltice. Rolul de pivot revine însă Poloniei, datorită mărimii sale. România are nevoie de sprijinul Poloniei în instituţiile europene, mai ales în Consiliu.
„Armata" Vişegrad
Un alt element de luat în calcul este legat de ultimele mişcări strategice în centrul Europei. Miniştrii Apărării din Grupul Vişegrad au decis recent să creeze o structură militară comună, sub coordonarea Varşoviei. Potrivit unei analize STRATFOR publicate la 16 mai, "decizia vine în contextul revigorării interesului Rusiei pentru fosta sa zonă de influenţă". Deşi are un parteneriat strategic cu Polonia, România nu a fost invitată să participe la această structură, în timp ce Ucraina, da.
Slovacia, ţară care, la fel ca şi România, nu recunoaşte independenţa Kosovo, dar este în Grupul Vişegrad, va participa la reuniunea de la Varşovia, după ce a obţinut anumite condiţii privind prezenţa
