Prinderea celui mai căutat criminal de război din Europa, acuzat de genocid şi crime împotriva umanităţii în războiul din Bosnia din 1992-1995, era una dintre precondiţiile impuse Serbiei de către Uniunea Europeană pentru începerea procesului de aderare.
„În numele republicii Serbia anunţ că Ratko Mladici a fost arestat". Această scurtă propoziţie rostită ieri de preşedintele Boris Tadici în cadrul conferinţei sale de presă, încheie un capitol din trecutul Serbiei şi deschide un altul din viitorul ţării.
După o căutare care a durat 16 ani şi care nu a fost întotdeauna însoţită de voinţa necesară din partea unora dintre instituţiile responsabile, serviciile secrete sârbe au reuşit să aresteze joi dimineaţă în satul Lazarovo din nord-estul Serbiei un bărbat pe nume Milorad Komadici - care s-a dovedit a fi, în urma unui test ADN, criminalul de război Ratko Mladici.
Circumstanţele care au dus la reţinerea sa nu sunt încă pe deplin clare, însă conform postului de radio sârb B92, arestarea a venit în urma unui denunţ făcut la poliţie. Deşi conform unui sondaj recent numai 7% dintre cetăţenii sârbi ar fi fost dispuşi să raporteze autorităţilor ascunzişul fostului general, este posibil ca recompensele oferite - 10 milioane de euro din partea statului sârb şi 5 milioane de dolari din partea ministerului de externe al Statelor Unite - să se fi dovedit, în cele din urmă, suficient de atrăgătoare pentru cel care a dat telefonul care a pus autorităţile pe urmele lui Mladici.
De la genocid la stadion
Printre crimele de război de care este acuzat fostul general se numără masacrul de la Srebreniţa, situată în Bosnia-Herţegovina, unde trupele comandate de Mladici au ucis peste 8.000 de bărbaţi şi tineri într-o enclavă aflată sub protecţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi asediul capitalei bosniace Sarajevo, care a durat aproape patru ani şi în cursul că
