Un titlu care te pune pe gânduri: “Trei tigri trişti”. Publicat pentru prima oară în 1965, volumul sub numele original “Tres tristes tigres”, de Guillermo Cabrera Infante, a avut un caracter experimental. Şi a reprezentat la vremea aceea o ruptură de canoanele clasice ale romanului.
Pentru iubitorii de lectură, traducerea cărţii lui Guillermo Cabrera Infante în limba română (la Editura Curtea Veche) reprezintă un deliciu. Datorat extraordinarei inovaţii lingvistice: folosirea stilului colocvial, inserarea de jocuri de cuvinte (chiar titlul cărţii este un “tongue twister” în spaniolă), referiri la alte opere literare, chiar şi o tipografie de tip Sternian (introducerea de pagini goale în secţiunea “Câteva dezvăluiri”).
Traducerea acestui volum a constituit o provocare extraordinară, datorită limbajului atât de autentic folosit de Cabrera Infante. În volum pot fi întâlnite fragmente sau chiar pagini întregi care redau vorbirea colocvială, de zi cu zi, cu greşeli de pronunţie, de ortografie sau chiar şi de punctuaţie. Traducătorul acestui volum – Dan Munteanu Colán - a reuşit să redea cu mare acurateţe autenticitatea scriiturii lui Cabrera.
Romanul a fost apreciat ca “una dintre cărţile cele mai jucăuşe care au ajuns în SUA din Cuba”, “un Ulise cubanez mai modern, mai sexy, mai amuzant” (Dalkey Archive) prin care Cabrera Infante “intră în primul rând al romancierilor latino-americani, alături de «şotron» al lui Cortázar şi «Un veac de singurătate» al lui García Márquez” (New York Review of Books).
Mario Vargas Llosa spune chiar că “nici un alt autor de limba spaniolă, cu excepţia, poate, a inventatorului satului Macondo, nu a mai reuşit să creeze cu atâta forţă şi culoare o mitologie citadină, aşa cum a reuşit cubanezul Guillermo Cabrera Infante”, în vreme ce Salman Rushdie a apreciat romanul ca fiind “cel mai încântă-tor/sexy/amuz
