•
Mari scriitori de știință. Listele tip ‘best of’ sint de doua feluri: prea lungi sau prea scurte. Frumusețea este că ambele au justificări convingătoare atunci cînd includ sau exclud.
In cele prea lungi esti sigur că vei avea puncte comune cu aproape oricine. In cele prea scurte fentezi obligația de a da socoteală valorică, dată fiind strîmtoarea decizională în care te înghesui. Să ne gîndim la un top 100 vs un top 5! Primul îti forțează toleranța si cunostintele, cel de-al doilea selectivitatea si subiectivismul. Primul îti tentează marginile bibliotecii, iar cel de-al doilea direcția înțelegerii.
Probabil că cea mai comună este ierarhia primilor 10, care încearcă un cumpromis între cele două capete. E declansată de obicei de întrebarea – de o teribilă stupiditate geografică – ce ai lua pe o insulă pustie? Dar pentru o insulă pustie ar trebui oferită mai curînd o listă de o sută de titluri! Mai adecvată ar fi varianta: ce ai lua într-un loft în Manhattan…
Revenind la ierarhizatul oilor noastre, zielele trecute am dat peste un top 50 al scriitorilor de știință. Probabil că majoritatea numelor de acolo vă sînt cunoscute. Lista este, oarecum forțat împărțită pe categorii ținînd mai mult de publicistică decît de știință: astronomie, fizică, biologie, genetică, zoologie, om… Dacă ar fi să culeg doar o zecime din ea si ținînd cont mai puțin de bogăția conținuntului si mai mult de frumusețea prezentării, m-as opri la Carl Sagan, Richard Feynman, Stephen Jay Gould, Oliver Sacks si Jared Diamond.
M-as bucura să aud alte păreri; cu atît mai mult cu cît, într-o altă zi, chiar eu aș avea alte păreri…
•
Cărți fără pagini. Zic unii cum că istoria cărții pe hirtie ar avea paginile numărate. Si au si ‘cifre’ să susțină asta! Amazon.com a anunțat că pentru prima dată vînzările de carte electronică le-au depăsit pe cele de carte tradițională
