Traian Basescu a aruncat pe masa lui Mugur Isarescu o manusa grea. "BNR e un continuu profesor. Ia intrebati pe vreunul din ei daca vrea sa fie ministru al Finantelor sau prim-ministru(...) Viata de responsabil la varf nu este usoara. (...) Sunt foarte multi care prefera sa dea lectii decat sa-si asume raspunderea", i-a transmis presedintele guvernatorului BNR de la microfonul Radio Romania Actualitati.
Exista in aceasta reactie a lui Traian Basescu si furia de a fi incasat un refuz (sau mai multe), pe care l-a si marturisit public in urma cu ceva vreme, dar si o doza de disperare a presedintelui, care stie exact ce ar trebui sa faca in acest moment-cheie, dar nu poate.
De ce refuza guvernatorul sa accepte sefia guvernului nu este un secret. A spus-o, mai mult sau mai putin criptat, personal ori prin intermediul lui Adrian Vasilescu. A mancat painea de premier tehnocrat la finalul guvernarii CDR si a inteles ca un sef de guvern care nu are si un control foarte bun asupra partidelor sau cel putin asupra principalului partid de la putere se chinuie ingrozitor sa-si duca la indeplinire proiectele.
In politica romaneasca, autoritatea profesionala nu prea conteaza si, dupa cum ne tot convingem in ultima vreme, nici macar un presedinte de partid sau de tara nu reuseste intotdeauna sa se impuna atunci cand planurile sale contravin intereselor financiare sau electorale ale greilor din partid.
Trebuie sa admitem asadar ca argumentele lui Mugur Isarescu, pe care le impartasesc probabil ceilalti "profesori" din BNR mentionati de Traian Basescu, sunt solide si de inteles, caci iti trebuie fie o doza de inconstienta, fie o consistenta vocatie de martir pentru a intra in razboi cu baronetul si clientela lui.
Pe de alta parte, sa ne amintim ca insusi Traian Basescu sustinea, pana la inceputul anului acesta, ca solutia prem