Fostul suveran al României, Regele Mihai, nu a fost niciodată vorbăreţ. Dimpotrivă, un anumit defect de vorbire şi timiditatea sa excesivă l-au transformat într-un om retras, interiorizat. Antimonarhişti redutabili l-au numit în derâdere Regele “Bâlbâl”. Alţii, mult mai acizi, l-au numit toată viaţa “Mihai Viteza Întâiul”. Asta pentru că s-ar fi născut prematur la 7 luni şi jumătate. “Un miracol biologic? Din investigaţiile mele făcute în 1974, la Atena, unde am fost de trei ori, reiese că Elena a trecut Rubiconul ajutată de un colonel Manos care comanda regimentul de garda călare al regelui Constantin. (…) La naşterea lui Mihai s-a simţit nevoia de a da o explicaţiemiracolului biologic: un colectiv de medici, prof. universitari, a dat un comunicat. Efectul: lui Mihai i se spunea Mihai pripitul sau Mihai Viteză", scria Pamfil Şeicaru. Dar să nu fim răi.

Cert este că, în exil, Regele Mihai s-a ferit de presă ca de ciumă. Reîntors în România, Mihai Rex s-a apucat de declaraţii. După ce a rupt toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern, fostul monarh s-a apucat să dea interviuri şi presei ruseşti! O fi nostalgia după cel mai mare ordin sovietic cu care l-a decorat Stalin, "Victoria", pentru "măreţul act" de la 23 august? În ciuda explicaţiilor care abundă de curaj, eu unul nu-i pot uita pe cei 150.000 de soldaţi români luaţi prizonieri de ruşi imediat după 23 august. "Capul oştirii", Regele, anunţase armistiţiu fără să aibă nici o înţelegere cu sovieticii...Cam sinistră această bărbăţie tardivă!