Sute de români trăiesc datorită transplanturilor de celule făcute în România. Cele mai multe la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, unde s-au făcut 300 de proceduri de transplant cu celule stem şi alogrefe (transplant de celule, ţesuturi sau organe de la donatori compatibili), în ultimii zece ani.
Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, Spitalul Judeţean Timişoara şi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş sunt cele trei unităţi medicale de excelenţă din România unde se fac astfel de intervenţii complexe.
Numărul total de proceduri efectuate în ultimii zece ani sunt 680, Institutul Fundeni detaşându-se cu 300.
Ce operaţii se pot face
Transplanturile au fost făcute atât copiilor, cât şi adulţilor, iar rezultatele sunt îmbucurătoare. Rata de supravieţuire este de 80%.
"La Institut se realizează atât autotransplanturi (fragment de ţesut transplantat într-o altă parte a corpului aceluiaşi individ), dar şi transplanturi alogenice (de la un donator compatibil).Procedurile sunt foarte elaborate şi cu multe riscuri, însă cu toate acestea mortalitatea prin procedură este foarte redusă: 5% la autotransplant şi mai mic de 20% la alogenice", declară Prof. Dr. Dan Coliţă, şeful Clinicii de Hematologie şi Transplant Medular de la Institutul Fundeni.
Limfom Hodgkin confundat cu apendicită
Până de curând, copiii cu talasemie majoră nu puteau fi supuşi unui transplant în România, singura variantă fiind străinătatea. De multe ori însă, birocraţia era o piedică de viaţă şi de moarte pentru pacienţi pentru că depunerea actelor dura foarte mult.
Andrei Crap, un băieţel de 11 ani, care suferea de boala Hodgkin a trecut prin toate astea. "Boala s-a manifestat ca o simplă apendicită. După ce s-a operat s-a declanşat tumora din plămânul drept şi ganglionii. Într-un târziu a fost diagnosticat cu boala Hodgkin,
