Domnul Boc a dat iarăşi cu băţul în baltă sau cu nasul în fasole. Invitat şi el la o emisiune la Realitatea, post până acuma ceva timp interzis capetelor încoronate ale PDL, a vrut să arate lumii că nu îi e frică de lupul cel rău şi s-a produs, pentru a vorbi şi el măcar odată în viaţă la un post cu audienţă mare. Îi era săracului frică, pe bună dreptate, că va fi debarcat şi nu va apuca să îl vadă lumea şi pe el la un “tocşău” cu spectatori.

Şi s-a introdus la o emisiune unde moderatorul părea ceva mai potolit decât Radu Tudor, dar mai dur decăt mănuşa de catifea cu biblia strâmbă. Ei bine, toate bune şi frumoase, domnul fost prim ministru s-a prezentat cu lecţia învăţată, -credea domnia sa-, dar a uitat să îşi ia cu el proverbele şi uite aşa a uitat că ”pisica blândă zgâriază rău” şi „fiecare pasăre pre limba ei pere!”

Şi uite aşa, ne-am trezit cu porumbelul care iese din gura păcătosului tocmai când îi era lumea mai dragă. Vorbele domnului Boc, scoase sau băgate în orice context vrea domnia sa, spun un lucru pe care îl ştiau şi aurolacii neşcoliţi, dar pe care puterea nu îl putea recunoaşte nici în ruptul capului. Şi uite că uitând unde se află, crezând ca vorbeşte cu împricinatul, la o şuetă de partid, între patru felinare, musiu Boc îşi bate cuie în talpă tocmai când se răciseră discuţiile cu schimbarea premierului şi toată lumea comenta cu sârg curăţenia de vară de la Constanţa. Declaraţia este atăt de delicioasă, spusă cu atâta candoare, încât nu ştiu ce mai poate face CNA sau CC sau eu ştiu pe cine va mai invoca domnul Bocănel pentru a i se ierta prostia. Ia să cetim ce zice gura păcătosului :

„Justiţia şi statul de drept funcţionează. Personal nu-l cunosc pe Mironescu. A fost deputat, când eu eram primar. Îl ştiu din partid. E un om care vine cu o experienţă administrativă. Aş vrea să găsim un numitor comun cu opoziţia în legătură cu nu