Patru dintre băncile cu cea mai mare expunere pe datoria suverană a Greciei sunt prezente şi la noi. România nu este imună. Legăturile financiare şi de comerţ, extrem de puternice, pe care Bucureştiul le are cu statele din vestul Europei, ne expun la escaladarea crizei datoriilor din zona euro.
În timp ce economiile din estul Europei au demonstrat, până acum, o rezistenţă puternică la criza datoriilor din zona euro, regiunea rămâne expusă la riscurile contagiunii prin canalele sale financiare şi comerciale, se arată într-o analiză a institutului Roubini Global Economics (RGE). Opinia este împărtăşită şi de unii economişti de la Bucureşti, chiar dacă mesajul oficial transmis de guvernanţi, dar şi de reprezentanţii băncii centrale, arată că România nu este expusă la riscuri prea mari.
Situaţia din Grecia s-a înrăutăţit semnificativ în ultimele zile, de la zvonurile potrivit cărora FMI s-ar putea să nu mai acorde guvernului de la Atena următoarea tranşă de bani, până la declaraţia oficială a şefului Eurogrup, Jean-Claude Juncker. Potrivit acestuia, există şanse minime ca statele europene să acopere lipsa fondurilor greceşti.
De altfel, Germania nu a ascuns faptul că nu agreează o restructurare a datoriilor Greciei. În tot acest peisaj, economiştii spun că orice plan de salvare ar aplica grecii, perspectivele nu sunt grozave. Cât despre România, riscurile unei transmiteri a şocurilor financiare încep să devină mai evidente.
Canalul bancar
„România este una dintre ţările care, în cazul unei evoluţii nefavorabile în Grecia, va avea de suferit. Primul canal direct prin care se pot transmite aceste şocuri este cel financiar", crede economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc. National Bank of Greece (NBG), prezentă în România prin Banca Românească, are cea mai mare expunere la datoria suverană a Greciei, de 19,8 miliar
