Germania îşi va închide treptat toate reactoarele nucleare până în 2022, fiind prima ţară industrializată care face acest pas. Ca o primă etapă, centralele a căror activitate a fost oprită după accidentul de la Fukushima nu vor mai fi repornite.

După ore-n şir de negocieri în noaptea de duminică spre luni, coaliţia guvernamentală de la Berlin a decis ca alte şase centrale, din totalul de 17 pe care le are Germania, să fie scoase din funcţiune până cel târziu în 2021. Ultimele trei reactoare atomice - care sunt şi cele mai noi şi mai performante - vor funcţiona până la sfârşitul lui 2022. Ministrul Mediului, Norbert Röttgen, a calificat această decizie ca fiind „definitivă". El a precizat că impozitul pe combustibilul nuclear pe care trebuie să-l plătească operatorii centralelor va fi menţinut încă cinci ani de acum încolo.

Taxa a fost programată să aducă anual la bugetul de stat aproximativ 2,3 miliarde de euro. Decizia coaliţiei la guvernare la Berlin respectă recomandările Comisiei de etică privind sistemul energetic, înfiinţată de guvernul federal după catastrofa de la Fukushima şi din care fac parte 17 personalităţi ale vieţii sociale, economice, ştiinţifice precum şi din reprezentanţi ai bisericilor. Neobişnuit pentru scena politică din sud-estul Europei, la negocierile din cadrul Guvernului german au luat parte şi liderii opoziţiei, social-democraţi (SPD) şi ecologiştii.

Denuclearizare cu istorie

Oprirea definitivă a celor 17 reactoare nucleare germane până în 2022 reprezintă de fapt revenirea la calendarul fixat la începutul anilor 2000 de o coaliţie a social-democraţilor şi ecologiştilor. „Decizia noastră este astfel consecventă", a apreciat Röttgen. Este acelaşi ministru care în urmă cu 11 ani lua peste picior coaliţia formată din social-democraţi şi Verzi, care hotăra renunţarea la energia atomică, spunând că este o „